Ziua Culturii Naționale, celebrată pe 15 ianuarie, reprezintă un prilej de a reflecta asupra patrimoniului cultural și spiritual. Instituită în anul 2010, această zi este strâns legată de aniversarea nașterii celui mai mare poet al literaturii române, Mihai Eminescu (1850–1889). Alegerea acestei date nu este întâmplătoare, ci simbolizează legătura profundă dintre opera eminesciană și identitatea culturală a poporului român.
Ziua Culturii Naționale oferă un cadru pentru a analiza și celebra contribuțiile esențiale ale culturii române la patrimoniul universal. Prin evenimente culturale variate – recitaluri de poezie, spectacole de teatru, expoziții de artă, lansări de cărți și conferințe – se pune în evidență bogăția culturală. Această sărbătoare are menirea de a reconecta generațiile mai tinere cu valorile autentice ale neamului românesc și de a evidenția faptul că identitatea națională este un alcătuit de tradiții, obiceiuri, limbă și istorie, toate consolidate de personalități marcante precum Mihai Eminescu.
Mihai Eminescu este, fără îndoială, un simbol suprem al literaturii române, un geniu poetic recunoscut la nivel mondial. Opera sa vastă, cuprinzând poezii, proză, articole de presă și traduceri, reprezintă o sursă inepuizabilă de inspirație. Printre cele mai reprezentative opere ale sale se numără „Luceafărul”, considerată una dintre cele mai mari creații literare din lume, ce explorează teme precum iubirea eternă, aspirația spre ideal și raportul dintre divinitate și umanitate. Alături de această capodoperă, poezii precum „Floare albastră”, „Dorința”, „Scrisoarea III” sau „Odă în metru antic” sunt adevărate bijuterii literare care redau complexitatea sufletului uman și a condiției existențiale.
Opera eminesciană se remarcă nu doar prin frumusețea limbajului poetic, ci și prin profunzimea filozofică. Poetul a fost influențat de mari gânditori precum Kant și Hegel, iar aceste influențe se regăsesc în meditațiile sale asupra timpului, existenței și destinului. Eminescu nu s-a limitat doar la poezie; activitatea sa jurnalistică este la fel de valoroasă, abordând teme politice, sociale și economice, pledând pentru unitate națională, dreptate socială și păstrarea identității culturale în fața provocărilor externe. Publicate în ziarul „Timpul”, articolele sale reflectă o profundă înțelegere a contextului istoric și a nevoilor poporului român.
Pentru Eminescu, natura, limba și tradițiile erau elemente definitorii ale identității românești. Poezia sa este impregnată de imagini idilice ale peisajelor mioritice, de codrii seculari și de râurile cristaline, simbolizând armonia dintre om și univers. Această legătură cu natura reflectă o dorință constantă de întoarcere la rădăcini, la esența pură a ființei românești.
Sărbătorirea Zilei Culturii Naționale subliniază importanța moștenirii culturale în definirea identității noastre colective. Este un moment de recunoștință față de valorile care ne-au format ca națiune. Evenimentele organizate cu această ocazie au rolul de a promova cultura română pe plan internațional, de a întări legăturile dintre trecut și prezent și de a consolida imaginea României ca țară cu o identitate culturală puternică și distinctă.
Ziua Culturii Naționale este mai mult decât o simplă comemorare; este o celebrare a spiritului românesc, o reafirmare a valorilor care ne unesc și ne definesc. Mihai Eminescu, prin opera sa nemuritoare, rămâne un far călăuzitor pentru toate generațiile, simbolizând aspirația spre frumos, adevăr și autenticitate. În fiecare vers, în fiecare idee, se regăsește dorința sa profundă de a păstra vie conștiința națională, făcându-l astfel un pilon al identității culturale românești. În acest fel, Ziua Culturii Naționale devine un prilej de celebrare a valorilor perene și de reînnoire a angajamentului față de moștenirea noastră culturală.
