Tradiția renaște prin glasurile și pașii copiilor

Distribuie acum!

Pe 18 octombrie, localitatea Satu Nou a îmbrăcat straie de sărbătoare. La Casa de Cultură se simțea vibrația bucuriei, a emoției și a mândriei de a fi parte dintr-o tradiție vie. Aici s-a desfășurat Festivalul Copiilor, un eveniment care a adunat aproape 500 de participanți, copii, dascăli și părinți, din zeci de localități din Voivodina și din România.

Organizat de Societatea Cultural-Artistică „Dr. Radu Flora”, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în colaborare cu Casa de Cultură „3 Octombrie” și Școala Elementară „Žarko Zrenjanin” din Satu Nou, festivalul a fost mai mult decât o prezentare artistică. A fost o veritabilă sărbătoare a spiritului românesc, un prilej de a aduce împreună copii care poartă în suflet dorul de rădăcini, cântecul satului și mândria de a fi continuatorii unei moșteniri neprețuite.

Pe scenă s-au succedat formații de dansatori și grupuri vocale din localități cu rezonanță folclorică: Satu Nou, Torac, Uzdin, Straja, Nicolinț, Petrovasâla, San-Mihai, Vârșeț, Zrenianin, Mesici, Voivodinț, Doloave, Ofcea… Fiecare grup a venit cu specificul său, cu costumele colorate și autentice ale regiunii, cu pași măsurați pe ritmul jocului bănățean și cu zâmbete care au cucerit publicul din primele momente.

Festivalul s-a transformat rapid într-o călătorie prin frumusețea folclorului românesc. Pe scenă s-au auzit voci cristaline și s-au văzut dansuri care păstrau eleganța și grația jocului popular. Publicul a fost cucerit de naturalețea copiilor și de modul în care aceștia reușeau să îmbine tradiția cu prospețimea tinereții.

Corul „Carmina Felix” a emoționat prin interpretări sensibile, iar momentele pregătite de elevii școlilor „George Coșbuc” din Torac, „Sf. Gheorghe” din Uzdin, „3 Octombrie” din Nicolinț și „Întâi Mai” din Petrovasâla au fost primite cu aplauze îndelungite. Dansurile și cântecele au demonstrat că tradiția nu este o amintire prăfuită, ci o sursă de inspirație pentru fiecare generație care urcă pe scenă.

În sală s-au aflat și numeroși invitați care au sprijint evenimentul: Anca Corfu, consul general al României la Vârșeț, Daniel Bala, ministru-consilier în cadrul Consulatului, părintele Emanuel Tăpălagă, vicar al Episcopiei Daciei Felix, reprezentanții CNMNR: Valentin Ardelean, Daniel Magdu, Traian Căcina, Stevan Mihailov, precum și reprezentanți ai mediului cultural, profesori, părinți, bunici și oameni de cultură din Banatul sârbesc.

Discursurile au subliniat importanța păstrării identității românești prin intermediul educației și al artei. „Festivalul copiilor este o adevărată școală a inimii, un loc unde se învață respectul, comuniunea și dragostea pentru rădăcini”, a menționat consulul general Anca Corfu, în aplauzele publicului.

Părintele Emanuel Tăpălagă a vorbit despre rolul spiritual al tradiției, despre felul în care cântecul și portul popular devin forme de rugăciune și recunoștință. „Atunci când un copil poartă ie și cântă în limba strămoșilor, se întâmplă o minune: credința și identitatea devin vii”, a spus părintele.

Stevan Mihailov, unul dintre coordonatorii ai evenimentului, a vorbit despre bucuria de a vedea cum copiii își descoperă rădăcinile prin artă. „În spatele fiecărui pas de dans, al fiecărui cântec, se ascunde o poveste, a bunicilor noștri, a satului nostru, a comunității care nu s-a pierdut”.

Organizatorii au transmis recunoștință profesorilor și instructorilor de dans, care, prin răbdare și dăruire, reușesc să transforme folclorul într-un limbaj universal al prieteniei. Într-o lume tot mai grăbită, acest festival a reușit să oprească timpul pentru o zi, oferind copiilor ocazia de a trăi o experiență autentică, în care jocul și tradiția se întâlnesc în armonie.

Mai mult decât un simplu spectacol, Festivalul de Folclor al Copiilor din Satu Nou a fost o lecție de apartenență. În vocile curate și în pașii siguri ai micilor dansatori se citea speranța unei continuități.

Tradiția românească din Serbia nu este doar o moștenire, ci o promisiune, aceea că limba, portul și cântecul vor fi purtate mai departe de cei care azi învață să le iubească.

Tradiția merge mai departe, prin glasurile, pașii și inimile celor mici.